milostivire
română
Etimologie
Din a (se) milostivi.
Pronunție
- AFI: /mi.los.ti'vi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului milostivire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | milostivire | milostiviri |
| Articulat | milostivirea | milostivirile |
| Genitiv-Dativ | milostivirii | milostivirilor |
| Vocativ | milostivire | milostivirilor |
- faptul de a se milostivi.
- milă, compătimire, îndurare; înduioșare, bunăvoință.
- binefacere, pomană, dar.
- calitatea de a fi darnic, generos; dărnicie, generozitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online