Etimologie

Din a (se) mocăi.

Pronunție

  • AFI: /mo.kəˈit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mocăit
Singular Plural
Masculin mocăit mocăiți
Feminin mocăită mocăite
Neutru mocăit mocăite
  1. care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet.
  2. care își pierde vremea cu nimicuri.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
mocăit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mocăit mocăiți
Articulat mocăitul mocăiții
Genitiv-Dativ mocăitului mocăiților
Vocativ mocăitule mocăiților
  1. persoana care lucrează încet, fără spor, care acționează sau umblă încet.
  2. persoană care își pierde vremea cu nimicuri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe