monocaziu

Monocaziu

română

Etimologie

Din latină monochasium.

Pronunție

• AFI: /mo.no'ka.zju/

Substantiv

Declinarea substantivului monocaziu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	monocaziu	invariabil
Articulat	monocaziul	invariabil
Genitiv-Dativ	monocaziului	invariabil
Vocativ	monocaziule	invariabil

1. (bot.) inflorescență la care florile se formează într-o singură parte.

Vezi și

• bostrix
• cincin
• dicaziu
• drepaniu
• inflorescență
• policaziu
• ripidiu

Traduceri

inflorescență cimoasă unipară, cu axa terminată în floare

engleză: monochasium (English)

Referințe

• DEX online