Etimologie

Din franceză motiver.

Pronunție

  • AFI: /mo.ti'va/


Verb


Conjugarea verbului
motiva
Infinitiv a motiva
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
motivez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să motiveze
Participiu motivat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a arăta motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acțiuni; a aduce explicații, argumente în favoarea unei acțiuni, a unei hotărâri; a justifica.
  2. (v.tranz.) (spec.) (despre elevi, studenți) a prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absențelor de la cursuri.
  3. (v.tranz.) a îndreptăți o acțiune, un gest etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe