română

Etimologie

Din mucar + sufixul -nic.

Pronunție

  • AFI: /mu'kar.nik/


Substantiv


Declinarea substantivului
mucarnic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mucarnic mucarnici
Articulat mucarnicul mucarnicii
Genitiv-Dativ mucarnicului mucarnicilor
Vocativ mucarnicule mucarnicilor
  1. (rar) slujbaș care avea sarcinaaprindă și să stingă felinarele sau lumânările de pe străzi.


Traduceri

Anagrame

Referințe