neavere

română

Etimologie

Din ne- + avere.

Pronunție

• AFI: /ne.aˈve.re/

Substantiv

Declinarea substantivului neavere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neavere	neaveri
Articulat	neaverea	neaverile
Genitiv-Dativ	neaverii	neaverilor
Vocativ	neavere	neaverilor

1. (înv. și pop.) faptul de a nu avea avere, de a fi sărac; (p.ext.) lipsă, sărăcie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• revenea

Referințe

• DEX '98 via DEX online