română

Etimologie

Din ne- + cinste.

Pronunție

  • AFI: /ne'ʧin.ste/


Substantiv


Declinarea substantivului
necinste
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ necinste invariabil
Articulat necinstea invariabil
Genitiv-Dativ necinstei invariabil
Vocativ necinste invariabil
  1. lipsă de cinste, de probitate; ocară, insultă; rușine, dezonoare.


Traduceri

Referințe