română

Etimologie

Din maghiară szabadni.

Pronunție

  • AFI: /ne.sə.bu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
nesăbuit
Singular Plural
Masculin nesăbuit nesăbuiți
Feminin nesăbuită nesăbuite
Neutru nesăbuit nesăbuite
  1. (despre oameni) care este lipsit de judecată, de chibzuință în acțiuni; nechibzuit, nesocotit.
  2. (despre acțiunile, faptele etc. oamenilor) care dovedește, exprimă, trădează nesăbuință; (p.ext.) lipsit de sens, de rațiune; cu totul exagerat, deplasat.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe