oglindi

română

Din slavă (veche) oglendati.

Conjugarea verbului (se) oglindi
Infinitiv	a (se) oglindi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) oglindesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) oglindească
Participiu	oglindit
Conjugare	IV

(v.refl. tranz.) a (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă.
(v.refl.) (despre oameni) a se privi în oglindă; a se admira (privindu-se în oglindă).
(v.refl.) (fig.) (despre stări, fenomene, secțiuni etc.) a apărea ca un reflex al anumitor împrejurări; a se răsfrânge.
(v.tranz.) a înfățișa, a reprezenta.