oglindă
Etimologie
Derivat regresiv din a (se) oglindi.
Pronunție
- AFI: /o'glin.də/
Substantiv
Declinarea substantivului oglindă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | oglindă | oglinzi |
Articulat | oglinda | oglinzile |
Genitiv-Dativ | oglinzii | oglinzilor |
Vocativ | ' | ' |
- un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme, făcut din metal sau din sticlă, acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel, pe partea lucioasă, imaginea obiectelor.
- Se privește în oglindă.
- Oglindă de buzunar.
- (p. anal.) (de obicei urmat de determinări) suprafață netedă și lucioasă (în special a unei ape), care are proprietatea de a reflecta lumina.
- Oglinda lacului.
- (fig.) ceea ce înfățișează, reprezintă, simbolizează ceva.
- Oglinda timpului.
Sinonime
- 1: (Transilv.) căutătoare, (înv.) mirază, (latinism înv.) specul
- 3: exemplu, imagine, icoană, tablou, înfățișare, reprezentare, viziune
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- oglinda laptelui sau oglinda ugerului
- oglindă de falie sau oglindă de fricțiune, oglindă de alunecare
Expresii
- A face ceva oglindă = a face ceva să devină foarte curat
- Ochii sunt oglinda sufletului = ochii exprimă starea sufletească și calitățile spirituale ale cuiva
- (intl.) A da la oglinzi = a lovi (pe cineva) peste ochi
Traduceri
obiect având proprietatea de a reflecta lumina și de a forma astfel pe partea lucioasă imaginea obiectelor
|
|