reprezenta
română
Etimologie
Din franceză représenter < latină repraesentare.
Pronunție
- AFI: /re.pre.zenˈta/
Verb
| Conjugarea verbului reprezenta | |
| Infinitiv | a reprezenta |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
reprezint |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să reprezinte |
| Participiu | reprezentat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a avea forma sau înfățișarea unui anumit obiect; a realiza (în miniatură) un obiect.
- (v.tranz.) a înfățișa, a evoca ceva prin procedee plastice, grafice sau prin limbaj.
- (v.tranz.) a interpreta pe scenă o lucrare dramatică în fața publicului.
- (v.tranz.) a acționa în numele unei persoane, al unei colectivități, al unui stat în temeiul împuternicirii primite de la acestea sau de la lege; a avea un împuternicit sau un mandatar.
- (v.tranz.) a fi exponentul unui curent, al unei școli etc., înfățișând, întruchipând aspectele lor caracteristice, esențiale.
- (v.tranz.) a constitui, a fi, a însemna.
- (v.tranz.) a-și readuce în conștiință imaginea obiectelor sau a fenomenelor percepute anterior; (p.ext.) a-și imagina, a-și închipui.
- (v.tranz.) a exprima o legătură între mai multe mărimi printr-o relație matematică.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online