română

Etimologie

Din milă, probabil prin contaminare cu olog.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
milog
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ milog milogi
Articulat milogul milogii
Genitiv-Dativ milogului milogilor
Vocativ milogule milogilor
  1. cerșetor (infirm).
  2. persoană care se roagă de cineva cu insistență, înjosindu-se, pentru a obține ceva.
  3. (reg.) om infirm, schilod.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe