ordenanza

spaniolă

(español)

Etimologie

Din verbul ordenar („a ordona”).

Pronunție

• AFI: /oɾ.ðeˈnan.θa/
• AFI: /oɾ.ðeˈnan.sa/

Substantiv

ordenanza m.f., ordenanzas pl.

1. (numai la f.) ordonanță
2. (spec.) mesager, curier
3. (mil.) ordonanță
4. (arhit.) ordonanță
5. (gener.) om de serviciu; (spec.) infirmier, infirmieră

Cuvinte apropiate

• orden
• ordenación
• ordenadamente
• ordenado
• ordenador
• ordenamiento
• ordenancista
• ordenar

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary