ornamentație

română

Etimologie

Din franceză ornementation.

Pronunție

• AFI: /or.na.men'ta.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului ornamentație
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ornamentație	ornamentații
Articulat	ornamentația	ornamentațiile
Genitiv-Dativ	ornamentației	ornamentațiilor
Vocativ	ornamentație	ornamentațiilor

1. faptul de a împodobi cu ornamente; arta, tehnica ornamentării; totalitatea elementelor care ornamentează ceva; ansamblu ornamental.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online