păpa

Vezi și : Papa, papa, papă, păpă, papá, papà

română

Etimologie

Din latină pappare.

Pronunție

• AFI: /pəˈpa/

Verb

Conjugarea verbului păpa
Infinitiv	a păpa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	pap
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să pape
Participiu	păpat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (în graiul copiilor) a mânca.
2. (fig.) (fam.) a irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.).

Sinonime

• 1: mânca
• 2: cheltui, irosi, risipi

Cuvinte derivate

• papă

Cuvinte compuse

• papă-lapte

Traduceri

a mânca

Vedeți traduceri pentru mânca.

a cheltui în mod nechibzuit

engleză: squander (English), waste (English) finlandeză: hukata (suomi), tuhlata (suomi) franceză: gaspiller (français) germană: verschwenden (Deutsch) greacă: σπαταλώ (spataló) (Ελληνικά) italiană: sprecare (italiano) japoneză: 無駄にする (muda-ni-suru) (日本語), ふいにする (fui-ni-suru) (日本語)

maghiară: pazarol (magyar) neerlandeză: verspillen (Nederlands), verkwisten (Nederlands), vermorsen (Nederlands), verdoen (Nederlands), verklungelen (Nederlands) portugheză: desperdiçar (português) spaniolă: malbaratar (español), despilfarrar (español) suedeză: slösa (svenska) turcă: israf etmek (Türkçe), çarçur etmek (colocvial) (Türkçe)

Etimologie

Din păpa.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru păpa.

Referințe

• DEX online