română

Etimologie

Din rusă палка (palka).

Pronunție

  • AFI: /'pal.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
palcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ palcă palce
Articulat palca palcele
Genitiv-Dativ palcei palcelor
Vocativ palcă palcelor
  1. (reg.) vargă, nuia.
  2. lovitură dată cu varga.


Traduceri

Anagrame

Referințe