patriarh

română

Etimologie

Din slavă (veche) patrijarhŭ, neogreacă πατριάρχης (patriárhis).

Pronunție

• AFI: /pa.triˈarh/

Substantiv

Declinarea substantivului patriarh
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	patriarh	patriarhi
Articulat	patriarhul	patriarhii
Genitiv-Dativ	patriarhului	patriarhilor
Vocativ	patriarhule	patriarhilor

1. cel mai înalt rang în ierarhia unora dintre Bisericile ortodoxe autocefale; persoană care deține acest rang.
2. (în vechiul testament) fiecare dintre capii de familie conducători (spirituali și politici) ai poporului evreu, predecesori ai lui Moise; (p.ext.) nume dat unor personaje venerabile din Biblie.
3. bărbat în vârstă, cu rol de șef al familiei în comunitatea gentilică.
4. (fig.) bătrân venerabil, cu numeroși descendenți.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online