perfectiv
română
Etimologie
Din franceză perfectif, germană perfektiv.
Pronunție
- AFI: /per.fek'tiv/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului perfectiv | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | perfectiv | perfectivi |
| Feminin | perfectivă | perfective |
| Neutru | perfectiv | perfective |
- (despre aspectul, sensul verbelor) care exprimă acțiunea verbului eliminând noțiunea de durată și de desfășurare, insistând asupra începutului și sfârșitului ei, a rezultatului ei; (despre verbe) care are acest aspect.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online