Etimologie

Din latină *petraicere.

Pronunție

  • AFI: /peˈtre.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
(se) petrece
Infinitiv a (se) petrece
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) petrec
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) petreacă
Participiu petrecut
Conjugare III

I.

  1. (v.tranz. și intranz.) a-și duce viața sau a-și ocupa timpul (într-un anumit fel, într-un anumit loc, o anumită perioadă); a trăi.
  2. (v.refl.) (pop.; despre unități de timp, viață etc.) a se scurge, a se desfășura, a trece.
    Își petrece nopțile studiind.
    A petrece cu el întreaga seară.
  3. (v.intranz.) a-și duce viața sau a-și ocupa timpul în chip plăcut (înveselindu-se, distrându-se, chefuind etc.); a se distra, a se desfăta; a chefui.
  4. (v.tranz.) (rar) a distra, a amuza.
  5. (v.refl. unipers.) (despre evenimente, întâmplări, gânduri, sentimente etc.) a avea o anumită desfășurare, o anumită evoluție, a se produce într-un anumit fel; a se întâmpla, a se desfășura.
  6. (v.refl.) (înv. și pop.) a se sfârși, a se termina; a se epuiza; a dispărea.
  7. (v.refl. pas.) (reg.; despre mâncăruri, băuturi etc.) a se consuma.
  8. (v.tranz.) (reg.) a vinde, a desface mărfuri, produse etc.

II.

  1. (v.tranz.) a însoți, a conduce pe cineva la plecare o bucată de drum; p. ext. a însoți, a întovărăși pe cineva pe un drum, într-o călătorie, într-o acțiune.
  2. (spec.) (pop.) a însoți, a conduce la groapă un mort.
  3. (pop.) a străbate, a cutreiera, a parcurge, a trece.
  4. (reg.) a vizita, a cerceta.'
  5. (rar) a parcurge o lucrare, o publicație, notițe etc.
  6. (înv. și reg.) a transporta dintr-un loc în altul; a muta, a deplasa.
  7. a trece sau a facetreacă prin..., printre..., pe după..., peste..., pe sub...
  8. (înv. și reg.) a străpunge, a găuri.
  9. (înv. și reg.) a înfige.
  10. (înv. și reg.) a cerne; a strecura.
  11. (v.tranz. și refl.) a (se) suprapune marginile unei îmbrăcăminți pentru a (se) încheia; p. ext. a (se) încheia prin suprapunerea celor două margini ale materialului.

Sinonime

I.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (tranz.) A(-și) petrece noaptea (undeva) = a rămâne (undeva) peste noapte pentru a dormi
  • (pop.) A(-și) petrece (ceva) prin (ori în) minte (sau în amintire) = a parcurge cu mintea anumite fapte etc. petrecute, a reconstitui în minte trecutul, a depăna în gând firul amintirilor, a-și aduce aminte, a-și aminti
  • (intranz.; rar) A petrece ca găina la moară = a trăi bine, a avea un trai îmbelșugat
  • A petrece ca câinele în car = a trăi rău
  • A petrece (pe cineva sau ceva) cu ochii (sau, rar, cu ochiul, din ochi) sau cu privirea (ori cu privirile) = a urmări cu privirea pe cineva sau ceva care pleacă, trece, se îndepărtează; a observa
  • A petrece (ceva) din mână în mână = a trece (ceva) de la unul la altul, pe rând, pe la fiecare
  • A-și petrece ochii la... = a-și plimba privirea asupra unor lucruri sau ființe, a trece cu privirea de la unul la altul (sau de la una la alta)
  • (refl.) A se petrece din lumea noastră (sau din această lume) = a muri


Traduceri

Etimologie

Din petrece.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru petrece.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru petrece.

Sinonime

Referințe