(English)

Variante

Etimologie

Din limba anglo-normandă pité, pittee < franceza veche pitet, pitié. Provine din latină pietās.

Pronunție


Substantiv

pity, (nenumărabil)

  1. compasiune, compătimire, milă
    I felt deep pity for him.
  2. lucru regretabil, păcat
    It's a pity that you're not coming.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii


Verb


Conjugarea verbului
to pity
Infinitiv to pity
Prezent simplu
pers. 3 sg.
pities
Trecut simplu pitied
Participiu trecut pitied
Participiu prezent pitying
  1. a-i fi milă de
    I pity you for the way you act.


Interjecție

pity

  1. păcat!

Sinonime

Referințe