pity
(English)
Variante
- (înv.) pitty
Etimologie
Din limba anglo-normandă pité, pittee < franceza veche pitet, pitié. Provine din latină pietās.
Pronunție
- AFI: /ˈpɪti/
Substantiv
pity, (nenumărabil)
- compasiune, compătimire, milă
- I felt deep pity for him.
- lucru regretabil, păcat
- It's a pity that you're not coming.
Sinonime
- 2: shame
Antonime
- 1: pitilessness
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
Verb
Conjugarea verbului to pity | |
Infinitiv | to pity |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
pities |
Trecut simplu | pitied |
Participiu trecut | pitied |
Participiu prezent | pitying |
Interjecție
pity