poetic
Etimologie
Din neogreacă poiitkós, poiitikí < latină poeticus, poetica, italiană poetico, poetica, franceză poétique.
Pronunție
- AFI: /po'e.tik/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului poetic | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | poetic | poetici |
| Feminin | poetică | poetice |
| Neutru | poetic | poetice |
- care aparține poeziei, privitor la poezie.
- de poet.
- (fig.) care poate inspira pe poeți, demn de a fi motiv de inspirație; (p.ext.) impresionant, fermecător.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online