pompier
Etimologie
Din franceză pompier.
Pronunție
- AFI: /pom.pi'er/
Substantiv
Declinarea substantivului pompier | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | pompier | pompieri |
Articulat | pompierul | pompierii |
Genitiv-Dativ | pompierului | pompierilor |
Vocativ | pompierule | pompierilor |
- persoană care face parte dintr-un corp (militar sau civil) special instruit și dotat pentru a stinge incendiile.
- (înv.) persoană care se ocupa cu stropitul străzilor, al caldarâmului etc.
Sinonime
- (înv. și reg., mai ales în Mold.) pojarnic, tulumbagiu, tulumbaș
Cuvinte derivate
Traduceri
persoană care stinge focuri
|
|
Referințe
(français)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /pɔ̃.pje/
Substantiv
pompier m., pompiers pl.
Sinonime
- 1: sapeur-pompier, soldat du feu
- 2: fellation
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
Adjectiv
Declinarea adjectivului pompier | ||
Singular | Plural | |
Masculin | pompier | pompiers |
Feminin | pompière | pompières |
- de pompier
Referințe
Etimologie
Împrumutat din franceză pompier.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului pompier | ||
m. | Singular | Plural |
Substantiv | pompier | pompiers |
Diminutiv | pompiertje | pompiertjes |
- (mai ales în Flandra) pompier