poreclă

română

Variante

• policră
• poriclă

Etimologie

Din slavă (veche) poreklo.

Pronunție

• AFI: /po're.klə/

Substantiv

Declinarea substantivului poreclă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poreclă	porecle
Articulat	porecla	poreclele
Genitiv-Dativ	poreclei	poreclelor
Vocativ	poreclă	poreclelor

1. supranume dat, de obicei în bătaie de joc, unei persoane, mai ales în legătură cu o trăsătură caracteristică a aspectului său exterior, a psihicului sau a activității sale.
2. (înv. și reg.) nume de familie.

Cuvinte derivate

• porecli

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• capelor
• carpelo

Referințe

• DEX '98 via DEX online