potaie
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /poˈta.je/
Substantiv
Declinarea substantivului potaie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | potaie | potăi |
Articulat | potaia | potăile |
Genitiv-Dativ | potăii | potăilor |
Vocativ | potaie | potăilor |
- câine slab, jigărit sau leneș; cotarlă, javră; (p.gener.) (depr.) câine.
- epitet dat unui om lipsit de caracter, netrebnic.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online