preștiință

română

Etimologie

Din pre- + știință (după franceză prescience).

Pronunție

• AFI: /pre.ʃtiˈin.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului preștiință
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	preștiință	invariabil
Articulat	preștiința	invariabil
Genitiv-Dativ	preștiinței	invariabil
Vocativ	preștiință	invariabil

1. cunoștință despre ceea ce se va întâmpla în viitor, atribuită divinității.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• părtinești

Referințe

• DEX '98 via DEX online