Etimologie

Din verbul a atribui.

Pronunție

  • AFI: /a.tri.buˈit/


Substantiv


Declinarea substantivului
atribuit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ atribuit atribuituri
Articulat atribuitul atribuiturile
Genitiv-Dativ atribuitului atribuiturilor
Vocativ ' '
  1. (rar) atribuire.

Cuvinte apropiate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
atribuit
Singular Plural
Masculin atribuit atribuiți
Feminin atribuită atribuite
Neutru atribuit atribuite
  1. dat celui în drept.
  2. cerut de către cineva în virtutea unui drept.
  3. (p.ext.) considerat a fi proprietatea cuiva.
  4. (p.ext.) considerat a fi o calitate a cuiva.
  5. repartizat cuiva.
  6. (despre un fapt) considerat a fi rezultatul acțiunii cuiva.
  7. (despre un fenomen) considerat de către cineva a fi rezultatul propriei sale acțiuni.
  8. învinuit.
  9. (despre opere) recunoscut ca fiind creat de cineva anume.
  10. (despre opere) autoatribuit de către un autor.


Traduceri

Etimologie

Din atribui.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru atribui.

Referințe