română

Etimologie

Din predicativ + sufixul -itate.

Pronunție

  • AFI: /pre.di.ka.ti.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
predicativitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ predicativitate invariabil
Articulat predicativitatea invariabil
Genitiv-Dativ predicativității invariabil
Vocativ predicativitate invariabil
  1. (gram.) însușire a unui cuvânt de a putea avea funcție de predicat.


Traduceri

Referințe