pricinaș

română

Etimologie

Din pricină + sufixul -aș.

Pronunție

• AFI: /pri.ʧi'naʃ/

Substantiv

Declinarea substantivului pricinaș
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pricinaș	pricinași
Articulat	pricinașul	pricinașii
Genitiv-Dativ	pricinașului	pricinașilor
Vocativ	pricinașule	pricinașilor

1. (pop.) om certăreț.
2. împricinat, inculpat; făptaș, vinovat.

Cuvinte derivate

• pricinașă

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului pricinaș
	Singular	Plural
Masculin	pricinaș	pricinași
Feminin	pricinașă	pricinașe
Neutru	pricinaș	pricinașe

1. (pop.) certăreț.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărpiniș
• scarpini

Referințe

• DEX '98 via DEX online