rămășag
Etimologie
Pronunție
- AFI: /rə.mə'ʃag/
Substantiv
Declinarea substantivului rămășag | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rămășag | rămășaguri |
Articulat | rămășagul | rămășagurile |
Genitiv-Dativ | rămășagului | rămășagurilor |
Vocativ | rămășagule | rămășagurilor |
- (construit mai ales cu verbele „a pune”, „a face”, „a ține”) convenție între persoane care susțin lucruri contrare și prin care cel ce va avea dreptate va primi o răsplată (în bani sau în obiecte) stabilită în momentul încheierii convenției; prinsoare, pariu, rămășeală, rămas.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online