răscroială
română
Etimologie
Din a răscroi + sufixul -eală.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului răscroială | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | răscroială | răscroieli |
| Articulat | răscroiala | răscroielile |
| Genitiv-Dativ | răscroielii | răscroielilor |
| Vocativ | răscroială | răscroielilor |
- acțiunea de a răscroi și rezultatul ei; tăietură adâncită în croiala unei haine, în special la mâneci și la gât; răscroitură.
- bucată de material care cade când se răscroiește.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online