readucător

română

Etimologie

Din a readuce + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /re.a.du.kə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului readucător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	readucător	readucătoare
Articulat	readucătorul	readucătoarele
Genitiv-Dativ	readucătorului	readucătoarelor
Vocativ	readucătorule	readucătoarelor

1. dispozitiv de restabilire totală sau parțială a condițiilor inițiale de funcționare ale unui sistem tehnic sau de readucere a unei mărimi la o valoare cuprinsă în intervalul de reglare pentru a se obține funcționarea stabilă a sistemului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online