receptiv

română

Etimologie

Din franceză réceptif.

Pronunție

• AFI: /re.ʧep'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului receptiv
	Singular	Plural
Masculin	receptiv	receptivi
Feminin	receptivă	receptive
Neutru	receptiv	receptive

1. susceptibil de a recepționa, de a primi cu ușurință impresii din afară; care primește cu interes observațiile care i se fac (și ține seama de ele).
2. care învață, care asimilează ușor.
3. (med.) predispus de a contracta cu ușurință o boală (infecțioasă).

Cuvinte derivate

• nereceptiv

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online