reconforta

română

Etimologie

Din franceză réconforter.

Pronunție

• AFI: /re.kon.forˈta/

Verb

Conjugarea verbului (se) reconforta
Infinitiv	a (se) reconforta
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) reconfortez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) reconforteze
Participiu	reconfortat
Conjugare	I

1. (v.tranz. și refl.) a (se) reface din punct de vedere fizic; a (se) întări, a (se) fortifica, a (se) întrema.
2. (v.tranz.) (fig.) a reda cuiva energia, încrederea, curajul.

Cuvinte derivate

• reconfortare
• reconfortat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online