recunoscut
Etimologie
Din verbul a recunoaște.
Pronunție
- AFI: /re.ku.nosˈkut/
Adjectiv
Declinarea adjectivului recunoscut | ||
Singular | Plural | |
Masculin | recunoscut | recunoscuți |
Feminin | recunoscută | recunoscute |
Neutru | recunoscut | recunoscute |
- identificat, cunoscut.
- acceptat (ca bun, ca adevărat, ca valabil); mărturisit, declarat.
- considerat, consacrat ca autoritate în materie; notoriu.
- (despre un guvern, un stat etc.) acceptat ca îndreptățit să-și exercite puterea și să întrețină relații diplomatice cu alte state.
- (despre un copil natural) declarat ca legitim.
- (despre o poziție, o formație militară etc.) cercetat îndeaproape, cunoscut.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din recunoaște.
Verb
- forma de participiu trecut pentru recunoaște.
Referințe
- DEX '98 via DEX online