remușcare

Remușcarea lui Oreste

română

Etimologie

Compus din prefixul re- + mușcare (după franceză remords).

Pronunție

• AFI: /re.muʃ'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului remușcare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	remușcare	remușcări
Articulat	remușcarea	remușcările
Genitiv-Dativ	remușcării	remușcărilor
Vocativ	'	'

1. părere de rău cauzată de o nereușită sau de săvârșirea unei fapte reprobabile.

Sinonime

• regret

Cuvinte derivate

• mușca
• mușcare
• mușcat
• mușcător
• mușcătură

Expresii

• A avea remușcări = a-l mustra conștiința pe cineva

Traduceri

mustrare de cuget

arabă: ندم (العربية) (nádam) m., وخز الضمير (العربية) (wájaz al-Damiir) m. catalană: remordiment (català) m. cehă: lítost (čeština) f. chineză: 悔恨 (中文) (huǐhèn), 內疚 (中文), 内疚 (中文) (nèijiù), 良心的呵責 (中文), 良心的呵责 (中文) (liángxīn-de hēzé) daneză: skyldfølelse (dansk) c., anger (dansk) ebraică: חרטה (עברית) engleză: remorse (English) esperanto: pento (Esperanto) estoniană: kahetsus (eesti) finlandeză: katumus (suomi), tunnonvaiva (suomi) franceză: remords (français) m.pl., componction (français) f. germană: Reue (Deutsch) f., Gewissensbisse (Deutsch) pl.

italiană: rimorso (italiano) m. japoneză: 良心の呵責 (日本語) (りょうしんのかしゃく, ryōshin-no kashaku), 悔悟 (日本語) (かいご, kaigo) maghiară: bűnbánat (magyar), bűntudat (magyar) neerlandeză: zelfverwijt (Nederlands) norvegiană: anger (norsk) m. poloneză: poczucie winy (polski); żal (polski) n.; skrucha (polski) f. portugheză: remorso (português) m. rusă: угрызения совести (русский) (ugryzénija sóvesti) n.pl., раскаяние (русский) (raskájanije) n., сожаление (русский) (sožalénije) n. spaniolă: remordimiento (español) m., compunción (español) f. suedeză: ånger (svenska) c. turcă: vicdan azabı (Türkçe), pişmanlık (Türkçe), nedamet (Türkçe)

Referințe

• DEX online