Variante

Etimologie

Din franceză résolution < latină resolutio, resolutionis.

Pronunție

  • AFI: /re.zo'lu.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
rezoluție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rezoluție rezoluții
Articulat rezoluția rezoluțiile
Genitiv-Dativ rezoluției rezoluțiilor
Vocativ rezoluție rezoluțiilor
  1. hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri.
  2. rezolvare pe care cel în drept o dă unei cereri, unui act etc.
  3. (med.) dispariție a semnelor de boală sau a unui proces patologic.
  4. (jur.) desființare, cu efect retroactiv, a unui contract, în cazul în care una din obligațiile reciproce, cărora acesta le dă naștere, nu a fost executată.


Traduceri

Referințe