rubin
Etimologie
Din latină rubinus.
Pronunție
- AFI: /ru'bin/
Substantiv
Declinarea substantivului rubin | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | rubin | rubine |
Articulat | rubinul | rubinele |
Genitiv-Dativ | rubinului | rubinelor |
Vocativ | ' | ' |
- mineral transparent, foarte dur, de culoare roșie, întrebuințat ca piatră prețioasă și în mecanica de precizie.
- piatră prețioasă din acest mineral.
Cuvinte derivate
Traduceri
mineral
|
|
(dansk)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
rubin
(magyar)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
rubin
(polski)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
rubin
(svenska)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului rubin | ||||
u. | Singular | Plural | ||
Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
Nominativ | rubin | rubinen | rubiner | rubinerna |
Genitiv | rubins | rubinens | rubiners | rubinernas |
rubin