sanctuar

română

Din latină sanctuarium, franceză sanctuaire.

Declinarea substantivului sanctuar
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sanctuar	sanctuare
Articulat	sanctuarul	sanctuarele
Genitiv-Dativ	sanctuarului	sanctuarelor
Vocativ	sanctuarule	sanctuarelor

(adesea fig.) loc într-un templu sau într-o biserică socotit sfânt și interzis profanilor; (p.gener.) locaș de cult.