scăpărător
română
Etimologie
Din a scăpăra + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /skə.pə.rə'tor/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului scăpărător | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | scăpărător | scăpărători |
| Feminin | scăpărătoare | scăpărătoare |
| Neutru | scăpărător | scăpărătoare |
- care scapără; scânteietor, sclipitor.
- (fig.) extrem de inteligent, dotat cu o inteligență vie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online