scroafă
Etimologie
Din latină scrofa.
Pronunție
- AFI: /ˈskro̯a.fə/
Substantiv
Declinarea substantivului scroafă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | scroafă | scroafe |
Articulat | scroafa | scroafele |
Genitiv-Dativ | scroafei | scroafelor |
Vocativ | scroafă | scroafelor |
- femela porcului (sau a mistrețului).
- epitet injurios la adresa unei femei (nesimțite, fără caracter etc.).
- lovitură la jocul de biliard executată rău, dar care, din întâmplare, nimerește bine.
Cuvinte compuse
Expresii
- S-a suit scroafa în copac, = se spune despre un parvenit înfumurat
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online