semănătoare

română

Etimologie

Din semănător.

Pronunție

  • AFI: /se.mə.nə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
semănătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ semănătoare semănătoare
Articulat semănătoarea semănătoarele
Genitiv-Dativ semănătoarei semănătoarelor
Vocativ semănătoareo semănătoarelor
  1. muncitoare agricolă care seamănă.
  2. (fig.) propovăduitoare.
  3. mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă, repartizându-le uniform.


Traduceri

Referințe