sfârâitoare

română

Etimologie

Din sfârâitor.

Pronunție

• AFI: /sfɨ.rɨ.i'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului sfârâitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sfârâitoare	sfârâitori
Articulat	sfârâitoarea	sfârâitorile
Genitiv-Dativ	sfârâitorii	sfârâitorilor
Vocativ	sfârâitoare	sfârâitorilor

1. jucărie de copii care, prin învârtire, produce un sfârâit; bâzâitoare, zbârnâitoare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online