română

Etimologie

Din sfârâitor.

Pronunție

  • AFI: /sfɨ.rɨ.i'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfârâitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfârâitoare sfârâitori
Articulat sfârâitoarea sfârâitorile
Genitiv-Dativ sfârâitorii sfârâitorilor
Vocativ sfârâitoare sfârâitorilor
  1. jucărie de copii care, prin învârtire, produce un sfârâit; bâzâitoare, zbârnâitoare.


Traduceri

Referințe