siliculă
Vezi și : silicula |
Etimologie
Din franceză silicule < latină silicula.
Pronunție
- AFI: /si.li'ku.lə/
Substantiv
Declinarea substantivului siliculă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | siliculă | silicule |
Articulat | silicula | siliculele |
Genitiv-Dativ | siliculei | siliculelor |
Vocativ | siliculă, siliculo | siliculelor |
- (bot.) tip de fruct uscat dehiscent al unor plante crucifere, asemănător cu silicva, dar mai scurt și cu un fals perete despărțitor în interior.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
silicvă a cărei lungime nu întrece cu mult lățimea
|