română

Etimologie

Din slavă (veche) silovati „a provoca”.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
silui
Infinitiv a silui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
siluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să siluiască
Participiu siluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (astăzi rar) a uza de forță față de cineva sau de ceva; a constrânge, a obliga, a sili; a violenta.
  2. (v.tranz.) (spec.) a necinsti, a viola o femeie, o fată.
  3. (v.tranz.) (fig.) a încălca, a nesocoti; a denatura, a falsifica.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe