silvan

română

Etimologie

Din latină silvanus, franceză sylvain.

Pronunție

• AFI: /sil'van/

Substantiv

Declinarea substantivului silvan
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	silvan	silvani
Articulat	silvanul	silvanii
Genitiv-Dativ	silvanului	silvanilor
Vocativ	silvanule	silvanilor

1. fiecare dintre divinitățile romane considerate drept protectoare ale pădurilor, imaginate cu o față bestială, cu corpul păros și cu picioare și coarne de țap.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online