Etimologie

Din a sminti.

Pronunție

  • AFI: /smin'tit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
smintit
Singular Plural
Masculin smintit smintiți
Feminin smintită smintite
Neutru smintit smintite
  1. (adesea substantivat) care și-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut-o; ieșit din minți; nebun.
  2. (despre manifestări ale oamenilor ) care denotă lipsă de judecată, nechibzuință, nebunie; nechibzuit, nebunesc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe