sorbi
Vezi și : sorbí, sorbì |
Etimologie
Din latină *sorbire (= sorbere).
Pronunție
- AFI: /sorˈbi/
Verb
Conjugarea verbului sorbi | |
Infinitiv | a sorbi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sorb |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să soarbă |
Participiu | sorbit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a bea ceva trăgând în gură puțin câte puțin, cu buzele țuguiate (și cu zgomot).
- (v.tranz.) a bea repede și cu lăcomie, dintr-o singură înghițitură (golind vasul).
- (v.tranz.) a înghiți.
- (v.tranz.) (fig.) a preocupa, a captiva.
- (v.tranz.) a trage în piept (cu nesaț), a inspira adânc (aer, vânt, miresme).
Cuvinte derivate
Expresii
- A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de apă, = se spune: a) când cineva se uită cu mare dragoste la altcineva; b) când cineva își manifestă antipatia față de altcineva
- A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atenție și interes pe cineva
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din sorb.
Pronunție
- AFI: /sorbʲ/
Substantiv
- forma de plural nearticulat pentru sorb.
Etimologie
Din sorbi.
Pronunție
Verb
- forma de persoana a II-a singular la prezent pentru sorbi.
- forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru sorbi.
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru sorbi.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online