spărgător

română

Etimologie

Din a sparge + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /spər.gə'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului spărgător
	Singular	Plural
Masculin	spărgător	spărgători
Feminin	spărgătoare	spărgătoare
Neutru	spărgător	spărgătoare

1. care sparge, care sfărâmă (piatră, cărbuni etc.).

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului spărgător
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spărgător	spărgătoare
Articulat	spărgătorul	spărgătoarele
Genitiv-Dativ	spărgătorului	spărgătoarelor
Vocativ	spărgătorule	spărgătoarelor

1. instrument care se folosește la spargerea unor materiale, a anumitor fructe cu coaja tare etc.

Cuvinte compuse

• spărgător de gheață

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului spărgător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spărgător	spărgători
Articulat	spărgătorul	spărgătorii
Genitiv-Dativ	spărgătorului	spărgătorilor
Vocativ	spărgătorule	spărgătorilor

1. hoț care intră undeva cu forța (spărgând uși, încuietori etc.) pentru a jefui.

Cuvinte compuse

• spărgător de grevă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online