Etimologie

Din franceză spécialité < latină specialitas, -atis.

Pronunție

  • AFI: /spe.ʧi.a.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
specialitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ specialitate specialități
Articulat specialitatea specialitățile
Genitiv-Dativ specialității specialităților
Vocativ ' '
  1. ramură a științei, a tehnicii, a artei etc. din studiul și din aplicarea căreia cineva își face o profesiune.
    În ce specialitate activezi?
  2. produs sau preparat făcut din anumite rețete sau metode de fabricație deosebite.

Sinonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

(despre persoane) care este competent într-o anumită ramură de activitate.


Traduceri

Referințe





(interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

specialitate f.

  1. specialitate