spunk
(English)
Etimologie
Încrucișare între spark și funk.
Pronunție
- AFI: /spʌŋk/
Substantiv
spunk, (nenumărabil)
- (iesșit din uz) scânteie
- (înv.) arbore uscat folosit pentru a aprinde focul
- (fig.) curaj, temeritate, cutezanță; (p. ext.) ardoare, vioiciune
- (argou, în Australia și Noua Zeelandă) persoană atrăgătoare (în mod normal bărbat)
- (argou, în Anglia) ejaculare, spermă
Sinonime
Verb
Conjugarea verbului to spunk | |
Infinitiv | to spunk |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
spunks |
Trecut simplu | spunked |
Participiu trecut | spunked |
Participiu prezent | spunking |